În C, tablourile unidimensionale sunt alcatuite dintr-un grup de elemente de acelasi tip (numit tip de baza) si referite printr-un nume comun.
Variabilele de tip tablou se definesc în maniera:
tip_de_baza nume_var[dimensiune];
Un element al tabloului este accesat folosind ca index pozitia elementului, astfel tabloul_meu[6] va referi al saptelea element al tabloului tabloul_meu.
Atentie! În C, "numerotarea" elementelor tablourilor începe cu pozitia 0, astfel, daca avem definitia:
int tabloul_meu[100];
primul element al tabloului va fi tabloul_meu[0], iar ultimul tabloul_meu[99].
Tablourile sunt stocate în memorie la locatii consecutive, un tablou ocupând o zona contigua de memorie, cu primul element al tabloului aflat la adresa mai mica.
Atentie! O problema legata de tablouri este ca în C nu se face nici o verificare legata de "marginile" tabloului, astfel ca se pot accesa gresit elemente din afara tabloului. De exemplu, pentru definitia:
int tabloul_meu[100];
daca accesam tabloul_meu[105] nu se va semnala nici o eroare, returnându-se valoarea de la o locatie de memorie aflata la o distanta de 5 locatii fata de sfârsitul tabloului, fapt ce va duce la comportari "bizare" ale programului. Aceeasi situatie, dar fata de începutul tabloului, se întâmpla la accesarea tabloul_meu[-5].